România este în negocieri cu Comisia Europeană pentru a obține amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Conform angajamentelor actuale, până la 1 ianuarie 2026, România trebuie să scoată din funcțiune ~1.755 MW de capacități termo pe cărbune.
Motivele cererii de amânare
- Lipsa capacităților echivalente de producție în bandă
Autoritățile spun că nu există încă soluții viabile pentru a înlocui producția stabilă pe care o oferă centralele pe cărbune — autorii invocă întârzieri în proiectele de centrale pe gaz și alte surse. - Costuri ridicate și volatilitatea investiţiilor
Problema prețului turbinelor pe gaz a explodat, iar procedurile de licitații pentru noile capacități sunt complicate și adesea ratate. - Presiune asupra prețului energiei pentru consumator
Închiderea prematură a termocentralelor ar putea duce la creșterea costurilor de electricitate, la importuri crescute, mai ales în perioadele de consum maxim. Și există preocuparea că securitatea energetică va fi afectată. - Avansul surselor verzi, dar insuficiente deocamdată
Deși România face eforturi pentru parcuri solare, eoliene și stocare (baterii), aceste surse încă nu pot asigura o producție constantă (“în bandă”) care să substituie centralele pe cărbune în toate momentele de consum.
Ce opțiuni analizează România
- Cererea oficială de renegociere a PNRR, astfel încât să fie modificat termenul de închidere a centralelor pe cărbune.
- Posibilitatea de a menține unele centrale în conservare, adică să nu fie complet scoase din sistem, dar să fie folosite doar în situații de urgență.
- Trimiterea către UE a unor studii care să arate impactul economic, al pieței de energie, și riscurile sociale și de furnizare dacă se închide brusc capacitatea. Reuters
Impacturi anticipate și riscuri
Pozitive:
- Asigurarea stabilității energetice în tranziția către surse mai curate.
- Timp suplimentar pentru dezvoltarea și finanțarea proiectelor alternative (eolian, solar, gaz, stocare).
- Reducerea șocurilor în facturile la electricitate pentru consumatori dacă se evită întreruperile de producție sau importurile costisitoare.
Negativ/riscuri:
- Probabil că UE va cere justificări detaliate, iar amânările repetate pot afecta credibilitatea României în accesarea fondurilor europene “verzi”.
- Prelungirea utilizării centralelor pe cărbune implică emisii ridicate de CO₂, poluare locală și riscuri de mediu.
- Riscul ca investițiile în surse relativ poluante (gaz) să fie considerate “tranziții compromise” de către observatorii de mediu sau de către legislativul european spre deosebire de sursele verzi de energie.
- Presiune financiară suplimentară în cazul în care alternativele nu sunt implementate la timp, iar statele vecine sau UE impun sancțiuni sau penalități.
Situația actuală și ce s-ar putea întâmpla în continuare
- Ministrul Energiei Bogdan Ivan a declarat că negocierile urmăresc amânarea termenului de închidere cu cel puțin 5 ani pentru ~2,6 GW de centrale pe cărbune.
- România intenționează să adauge până în 2032 aproape 12,96 GW din noi capacități (gaz, nuclear, eolian, solar, stocare) pentru a compensa.
- Un proiect semnificativ este construirea de centrale pe gaz şi parcuri solare asociate, dar acestea sunt încă întârziate.
Negocierile României cu Uniunea Europeană pentru amânarea închiderii centralelor pe cărbune reflectă tensiunea între angajamentele privind tranziția energetică și constrângerile practice: lipsa alternativelor mature, costurile, și necesitatea asigurării securității energetice. Câștigul va depinde de abilitatea autorităților de a pune în funcțiune rapid surse regenerabile și alte capacități de producție de impact, de a demonstra UE că nu există soluții imediate, și de a găsi un echilibru între obiectivele de mediu și protecția consumatorilor.
