Un nou titlu se pregătește să marcheze cinematografia românească a anului 2025: Dinți de lapte (Milk Teeth), regizat și scris de Mihai Mincan, autorul remarcat pentru To the North. Filmul, o coproducție România–Franța–Danemarca–Grecia–Bulgaria, a fost deja selectat în competiția oficială Orizzonti a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, ceea ce îl plasează printre cele mai așteptate titluri ale toamnei. Premiera mondială a avut loc pe 28 august 2025 la Veneția, iar lansarea în cinematografele din România este programată pentru 17 octombrie 2025.
Povestea filmului ne poartă în România anului 1989, în ultimele luni ale regimului Ceaușescu, într-un orășel mic și izolat unde realitatea este percepută prin ochii unei fetițe de zece ani, Maria. Într-o zi, sora ei mai mare dispare fără urmă, iar Maria este ultima persoană care o vede. De aici pornește o călătorie emoțională și vizuală printr-o lume aflată la granița dintre realitate și vis, dintre frică și curaj. Filmul explorează modul în care un copil își construiește propria logică într-un univers în care adulții tac, autoritatea apasă, iar misterele se adună în tăcere.
Mihai Mincan construiește o metaforă a creșterii și a pierderii inocenței, dar și o reflecție despre România aflată la final de dictatură. Dinți de lapte vorbește despre tăcerea care domină casele, despre frica transmisă din generație în generație și despre momentul în care o voce, oricât de mică, începe să se facă auzită. Este o poveste despre curajul de a privi adevărul, dar și despre puterea imaginației de a repara ceea ce realitatea distruge.
În rolul principal o descoperim pe Emma Ioana Mogoș, o prezență nouă în cinemaul românesc, ale cărei expresii tăcute și priviri intense dau forță întregului film. Alături de ea, apar Marina Palii, Igor Babiac, István Téglás, Victor-Ioan Rogobete și o serie de tineri actori care completează un univers realist, dar cu accente poetice. Imaginea este semnată de George Chiper-Lillemark, montajul de Dragoș Apetri, costumele de Dana Păpăruz, iar muzica de Marius Leftărache și Nicolas Becker, cunoscut pentru colaborări internaționale de prestigiu.
Filmările au avut loc în Valea Jiului și București, în zone industriale și cartiere vechi, care redau perfect atmosfera sumbră și tensionată a anului 1989. Decorurile simple, lumina difuză și coloana sonoră subtilă amplifică senzația de claustrare și fragilitate. Din punct de vedere estetic, Dinți de lapte continuă linia cinematografică a lui Mincan: cadre lungi, compoziții picturale, un ritm lent, dar intens, care invită privitorul să contemple și să participe emoțional.
Tema centrală a filmului este tăcerea – nu doar ca absență a cuvintelor, ci ca mecanism de supraviețuire. Copiii tac pentru că le este frică, adulții tac pentru că sunt complice la o realitate absurdă. Pe acest fundal, pierderea surorii devine o alegorie a pierderii identității, a inocenței și a libertății. Regizorul însuși a declarat, într-un interviu pentru HotNews, că filmul „nu vorbește despre lipsa de voce, ci despre momentul în care înveți să o folosești, indiferent de frică”.
Dinți de lapte nu este doar un film despre comunism sau despre o dispariție, ci o reflecție profundă asupra copilăriei într-o lume lipsită de sens. Este un film care respiră poezie vizuală, durere și speranță, un portret sincer al unei epoci văzute din perspectiva inocenței.
Cu o selecție la Veneția, posibile proiecții la TIFF Timișoara și interes deja confirmat din partea distribuitorilor europeni, Dinți de lapte promite să fie unul dintre cele mai importante filme românești ale ultimilor ani. Prin îmbinarea de realism dur, simbolism și cinematografie de autor, filmul se înscrie într-o nouă generație de producții românești care reinterpretează trecutul pentru a înțelege prezentul.
Trailer oficial:
Detalii din timpul filmarilor:
