Prezența la ședințele Parlamentului este una dintre obligațiile fundamentale ale unui deputat. Totuși, datele oficiale arată că numeroși parlamentari au lipsit nemotivat de la voturi și dezbateri. În primele cinci luni ale anului 2025, câțiva deputați s-au remarcat printr-un număr ridicat de absențe, stârnind critici din partea opiniei publice și a societății civile.
Victor Ponta, lider detașat la absențe
Fostul premier Victor Ponta (PSD) conduce topul chiulangiilor din Parlament. În perioada analizată, acesta a acumulat 29 de absențe nemotivate, fiind cel mai slab la capitolul prezență dintre toți deputații. Această situație a generat reacții în spațiul public, având în vedere experiența și rolul său politic.
Alți deputați cu multe absențe
- Alexandru Popa (PNL) – ocupă locul doi, cu 11 absențe nemotivate.
- Silviu-Florin Oancea (AUR) – a lipsit de la 10 ședințe.
- Petru-Bogdan Cojocaru (PSD) – a înregistrat 8 absențe nemotivate.
Pe lângă aceștia, mai mulți deputați, precum Lidia Vadim Tudor și Mihail Neamțu (ambii AUR), apar în clasamentele de absențe repetate, deși cu cifre mai mici.
Ce înseamnă absențele nemotivate
Absențele nemotivate reprezintă lipsa de la ședințe fără o justificare oficială, cum ar fi concediu medical sau deplasări în interes de serviciu. Conform regulamentului, acestea pot atrage sancțiuni financiare, însă în practică măsurile sunt rareori aplicate strict.
Impactul asupra activității Parlamentului
- Scăderea eficienței – lipsa deputaților poate bloca voturile importante.
- Eroziunea încrederii publice – alegătorii percep absențele repetate ca lipsă de respect față de mandatul primit.
- Cheltuieli fără rezultate – indemnizațiile și beneficiile sunt plătite indiferent de prezență, ceea ce stârnește critici în rândul cetățenilor.
Chiulul parlamentarilor rămâne o problemă constantă în politica românească. Deși cazurile individuale ies în evidență – precum cel al lui Victor Ponta – fenomenul este unul mai larg și pune sub semnul întrebării eficiența instituției parlamentare. Transparența datelor și sancțiunile aplicate ar putea reprezenta soluții pentru responsabilizarea deputaților și recâștigarea încrederii publice.
