Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o capacitate instalată de peste 6.400 MW și sute de hidrocentrale operate pe râurile interioare și pe Dunăre.
Cu toate acestea, în multe zile din 2024–2025, compania funcționează sub 10% din capacitatea totală – un paradox într-un context în care energia este tot mai scumpă și cererea tot mai mare.
Ce se află, de fapt, în spatele acestei scăderi de producție?
Seceta și condițiile hidrologice nefavorabile
Principalul factor care limitează producția este seceta prelungită și scăderea debitelor râurilor.
Potrivit datelor Administrației Naționale “Apele Române” și rapoartelor Hidroelectrica Q1 2025, debitele Dunării și ale râurilor interioare au fost cu 30–40% mai mici decât media multianuală.
🔹 În primul trimestru din 2025, producția Hidroelectrica a scăzut cu 38% față de aceeași perioadă din 2024.(Sursă: romania-insider.com)
Seceta afectează direct capacitatea de turbinare – fără apă suficientă în lacuri, turbinele nu pot funcționa la puterea nominală.
Strategia de conservare a apei pentru iarnă
Un alt motiv este gestionarea strategică a apei.
Hidroelectrica preferă adesea să rețină apa în acumulări în perioada de vară, pentru a asigura rezerve în sezonul rece, când consumul energetic național crește considerabil.
💬 „Menținem volumele de apă pentru siguranța energetică de iarnă. Hidrocentralele sunt surse de echilibrare, nu de producție constantă.” — Declarație oficială din raportul Hidroelectrica 2025
Această strategie face ca producția să fie fluctuantă, iar în zilele cu cerere redusă sau surplus de energie solară, grupurile hidro sunt oprite pentru conservare.
Prioritatea energiei regenerabile intermitente
Conform legislației energetice europene și române, sursele regenerabile intermitente (solar și eolian) au prioritate de inserție în rețea.
Când producția solară atinge cote mari (peste 3.000 MW ziua), sistemul energetic național reduce producția hidro pentru a menține echilibrul.
🔹 În vara 2025, România a înregistrat un record: o treime din energia produsă provenea din fotovoltaice, iar Hidroelectrica „uza la sub 10% din capacitate”.(Sursă: Economedia.ro)
Astfel, chiar dacă potențialul hidro este mare, rețeaua nu are nevoie de toată această energie simultan.
Lucrări de mentenanță și modernizare
O parte semnificativă a capacității este scoasă temporar din funcțiune pentru mentenanță.
Multe hidrocentrale din România au fost construite în anii ’70–’80 și au nevoie de reparații, în special la turbine, generatoare și echipamentele de automatizare.
🔹 De exemplu, hidrocentrala Porțile de Fier I a funcționat parțial în 2024, din cauza lucrărilor de reabilitare la mai multe agregate. (Sursă: CursDeGuvernare.ro)
Deși aceste lucrări reduc producția pe termen scurt, ele sunt esențiale pentru eficiență și siguranță pe termen lung.
Reglementări de mediu și debit ecologic
Hidroelectrica trebuie să respecte debitul ecologic minim – o cantitate de apă care trebuie eliberată pentru a menține viața acvatică și ecosistemele.
Acest lucru limitează cantitatea de apă disponibilă pentru producerea de energie.
În plus, autoritățile pot restricționa temporar folosirea apei din motive de conservare, navigație sau risc de secetă accentuată.
Factori economici și de piață
Nu în ultimul rând, producția depinde de cererea efectivă de energie și prețurile pieței.
Când prețurile spot pe OPCOM scad (de exemplu, din cauza surplusului solar), nu este profitabil să se producă hidroenergie, iar Hidroelectrica reduce livrările.
În alte situații, compania oferă servicii de echilibrare (reglaj de frecvență, rezervă de putere), nu producție constantă.
Capacitatea instalată reprezintă potențialul maxim tehnic, nu producția efectivă.
Hidroelectrica rămâne un pilon strategic al sistemului energetic românesc, dar performanța sa este influențată de factori naturali, economici și de reglementare.
Pe termen lung, soluția constă în:
- modernizarea echipamentelor vechi,
- interconectarea mai inteligentă cu rețeaua,
- investiții în digitalizare și stocare a energiei (baterii / hidroacumulare).
Consum: 7192 MW Productie: 5844 MW Sold schimb: 1348 MW
