Maia Sandu s-a născut pe 24 mai 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești, Republica Moldova. A studiat management la Academia de Studii Economice din Moldova, apoi relații internaționale la Academia de Administrație Publică de la Chișinău. Mai târziu, a obținut un master în politici publice de la Harvard Kennedy School.
Carieră politică și ascensiune
- A ocupat funcția de Ministră a Educației (2012-2015), unde a inițiat reforme importante în sistemul educațional moldovenesc. Wikipedia
- În 2019 a fost prim-ministru pentru o perioadă scurtă, înainte ca guvernul să fie demis prin moțiune de cenzură.
- În 2020, Maia Sandu a câștigat primul ei mandat de președintă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, devenind prima femeie președintă a Republicii Moldova.
- În 2024 a fost realeasă pentru un al doilea mandat, în urma unor alegeri care confirmă în continuare susținerea populației pentru orientarea pro-europeană.
Priorități și politici importante
Calea europeană
Integrarea în Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante obiective sub conducerea ei. Sandu a reiterat că aderarea la UE nu este doar un obiectiv tehnic, dar și unul strategic pentru consolidarea democrației, statului de drept și protecției drepturilor cetățenilor.
Reforme anti-corupție
Un element definitoriu al politicilor ei este lupta împotriva corupției și întărirea instituțiilor statului. Așteptările sunt mari din partea cetățenilor și partenerilor externi.
Relația cu Rusia și securitatea
Maia Sandu critică în mod constant interferențele Rusiei în politica și societatea Moldovei, avertizează asupra campaniilor de dezinformare și presiunilor externe, mai ales în contextul alegerilor.
Diaspora și votul în străinătate
Sandu a atras atenția asupra situației diasporei, semnalând presiuni și încercări de manipulare politică, conturi false, dezinformare și corupere a votanților.
Realizări recente
- Schimbarea valutei de referință pentru leu, de la dolarul american la euro, pentru a alinia mai bine economia Moldovei cu fluxurile comerciale și remitențele din UE. Reuters
- Victoria partidului său, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), la alegerile parlamentare din septembrie 2025, obținând majoritatea absolută, ceea ce îi oferă mandat mai puternic pentru reforme şi pentru procesul de aderare la UE.
Provocări
- Regiunea separatistă Transnistria: prezența trupelor ruse și controlul efectiv limitat asupra acestei regiuni reprezintă un obstacol major pentru Moldova, inclusiv pentru integritatea teritorială și pentru aderarea integrală la UE.
- Presiunile și campaniile de dezinformare venite atât din interior, cât și din exterior, care vizează destabilizarea guvernării și slăbirea încrederii publice.
- Nevoia de a implementa rapid reformele economice, judiciare și administrative pentru a îndeplini criteriile de aderare la UE, în condiții de resurse financiare și infrastructură limitate.
Perspective și ce urmează
- Consolidarea procesului de aderare la UE: negocierea capitolelor, implementarea reformelor cerute, absorția fondurilor europene în infrastructură, mediu, judicial și stat de drept.
- Posibilitatea aderării la UE fără Transnistria, dacă reîntregirea nu este posibilă într-un viitor apropiat, ca un scenariu de rezervă.
- Creșterea transparenței guvernamentale, fortificarea sistemului judiciar și continuarea luptei anticorupție pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a partenerilor externi.
Maia Sandu a reușit să schimbe profund scenariul politic al Republicii Moldova: de la mobilizarea pentru reformă și transparență, la obținerea unui nou mandat și a susținerii parlamentare necesare pentru direcția europeană. Deși provocările rămân semnificative — Transnistria, presiuni externe, nevoia de reforme accelerate — sub conducerea ei Moldova pare mai aproape decât oricând de viitorul european.
